Principalele temeri personale sunt boala, moartea şi prejudiciile. În ceea ce priveşte societatea, pe plan mondial, cele mai mari temeri sunt terorismul şi războiul. Mulţi oameni reuşesc să facă faţă anxietăţilor discutând cu prietenii şi familia.  Unii dintre ei, sunt chiar activ implicaţi în încercarea de a face lumea un loc mai bun. Acestea sunt constatările cercetării privind “Temerile” desfăşurată în 20 de ţări europene, India şi SUA de către GfK Custom Research pentru Wall Street Journal Europe.

Oamenii sunt adesea preocupaţi de evenimente care s-ar putea  întâmpla în viitor,

atât din punct de vedere personal cât şi societal. Răspunzând la întrebarea referitoare la ceea ce le produce cea mai mare teamă, o treime dintre subiecţi au menţionat moartea, boala şi prejudiciile, în cercul familial. Numărul celor care plasează aceste temeri în capul listei este chiar mai mare în Suedia şi Bulgaria, deşi numai 16% dintre americani au acordat acestora cel mai mare punctaj. În mod natural, cei mai în vârstă, mai degrabă decât cei mai tineri, sunt mai preocupaţi de gândurile de moarte şi boală.

Mai mult de o cincime din respondenţi nu au nici un fel de temere

Pe lângă temerile legate de sănătate, unul din zece respondenţi sunt preocupaţi de gânduri legate de o criză financiară personală cauzate de pierderea slujbei sau alt dezastru financiar. Per total, constatările sunt surprinzătoare, pentru că 23% dintre cei anchetaţi au declarat că nu au nici un fel de temere. Şi românii se înscriu în această tendinţă, 19% dintre ei declarându-se fără temeri. Britanicii (43%) şi americanii (37%) se dovedesc a fi cei mai lipsiţi de griji.

Perspectiva internaţională: “Care este cea mai mare temere a dvs de zi-cu-zi?“, exprimată în %

Sursa: cercetarea GfK “Temeri”, GfK Custom Research 2007

Teama de terorism şi război

În tandem cu temerile personale, oamenii au spus că sunt îngrijoraţi şi în privinţa societăţii globale. O treime dintre subiecţii anchetei au spus că se tem de terorism şi război, iar teama de atacurile teroriste reprezintă preocuparea dominantă în majoritatea ţărilor. În Europa de Vest, spaniolii şi francezii sunt în mod special înclinaţi către asemenea temeri, astfel că un procent de 47% şi respectiv 38% sunt îngrijoraţi de un atac terorist sau de război. În Europa Centrală şi de Est, subiectul reprezintă o preocupare specială pentru populaţia poloneză (37%). Constatările pentru Marea Britanie sunt similare şi temerile legate de un atac terorist sunt în mod clar în fruntea listei. Cu numai 14% îngrijoraţi în privinţa terorismului şi 11% în privinţa războiului, aceste chestiuni nu figurează atât de sus pe agenda celor din SUA.

Subiectul încălzirii globale şi alte chestiuni de mediu îi preocupă pe 14% dintre cei care au participat la ancheta în diversele ţări, deşi sunt diferenţe marcante în cadrul fiecărei regiuni în parte. În Europa de Vest, suedezii şi grecii sunt cei care sunt cei mai preocupaţi în privinţa mediului, în ambele cazuri cu un procent de 34%. Spre deosebire de aceştia, cu 8%, nemţii sunt practic lipsiţi de preocupări în ceea ce priveşte distrugerea mediului înconjurător şi doar în Rusia şi Republica Cehă  (ambele cu 5%) s-au mai raportat valori la fel de reduse. În SUA, oamenii sunt relativ la fel de insensibili în privinţa mediului înconjurător, doar 14% dintre ei exprimându-şi îngrijorarea în privinţa încălzirii globale şi alte chestiuni legate de mediu. Îngrijorările legate de declinul moral al societăţii au fost exprimate de un număr total de 13%, şi 10% au spus că au temeri legate de o criză economică. La fel de mulţi erau îngrijoraţi în privinţa dezastrelor naturale, precum tsunami, cutremurele şi inundaţiile. În Europa Centrală şi de Est şi în România în particular, un număr care se ridică la 1 din 5 subiecţi anchetaţi au spus că se tem de dezastrele naturale. Pe ultimul loc, cu 4%, s-a situat teama de epidemie. Este interesant că 12% din totalul respondenţilor au spus că nu au nicio temere legată de societatea globală.

Apelul la familie şi prieteni este de ajutor

Puţin sub 2 cincimi dintre subiecţi au spus că au făcut faţă temerilor personale discutând cu familia sau cu prietenii şi în Europa Centrală şi de Est, cifra este de 50%. Unii dintre ei se ocupă singuri de aceste probleme, sau caută alinare în comunităţile religioase. În timp ce un total de 11% au spus că religia i-a ajutat să-şi rezolve temerile, în SUA procentul s-a ridicat la 24%.  Procentaje la fel de mari s-au regăsit numai în India şi România, în ambele ţări o cincime spunând că au făcut apel la religie pentru a găsi ajutor.

Angajamentul pentru o lume mai bună apare în diverse forme

În cadrul anchetei oamenii au fost de asemenea întrebaţi ce fac pentru a face lumea să devină un loc mai bun. Aproximativ o treime dintre cei anchetaţi au spus că s-au comportat moral şi că au trăit o viaţă bună, 15% au spus că au donat timp sau bani organizaţiilor caritabile  şi alţii au spus că sunt implicaţi în munca pentru menţinerea mediului înconjurător (10%) şi la fel de mulţi că s-au alăturat unei comunităţi religioase. Totuşi, 19% au admis că nu fac nimic pentru o lume mai bună .

În general, starea a fost una de pesimism, doar o cincime dintre ei crezând că lumea ar fi un loc mai bun în viitor şi chiar şi în această privinţă, opiniile au fost diferite de la o ţară la alta.

Ancheta

Ancheta referitoare la “Temeri” a fost  realizată de GfK Custom Research pentru The

Wall Street Journal Europe cu asistenţa financiară a Asociaţiei GfK Nürnberg.

În Septembrie şi Octombrie 2007, 21,000 de persoane în vârstă de peste 15 ani din 20 de ţări au fost intervievate în privinţa temerilor lor personale şi societale, cum fac faţă acestor temeri şi ce fac ei, personal, pentru a face ca lumea să devină un loc mai bun, cum se gândesc că se va dezvolta societatea globală a viitorului şi care este cea mai mare sursă de speranţă a lor pentru viitor.  

Grupul GfK

GfK România este cel mai mare institut de cercetare de piaţă din România, cu o cifră de afaceri de peste 3,5 milioane euro în 2006.

Înfiinţat în 1934, Grupul GfK este, astăzi, după zeci de ani de experienţă şi inovaţie, unul dintre liderii mondiali în domeniul cercetărilor de piaţă, cu mai mult de 130 de reprezentanţe, birouri şi participări active în 90 de ţări şi peste 8.800 de angajaţi. Activităţile Grupului GfK sunt împărţite în cinci segmente: Cercetare Ad Hoc (Custom Research), Media, Cercetare continuă pentru bunuri de larg consum (Consumer Tracking), Sănătate (HealthCare), Cercetare continuă pentru bunuri electronice şi electrocasnice (Retail and Technology). Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi website-ul nostru: www.gfk.com

Wall Street Journal Europe (www.wsj.com)

Wall Street Journal Europe a fost fondat în 1983 şi îşi are sediul în Bruxelles.

Aparţine grupului de ştiri financiare nr 1 mondial, Dow Jones & Company, care deţine şi Wall Street Journal, Wall Street Journal Asia şi Wall Street Journal Online, principalele website-uri de ştiri la nivel mondial care sunt disponibile pe bază de abonament. Împreună, aceste publicaţii vând 2.7 milioane de exemplare zilnic, oferind liderilor financiari din întreaga lume ştiri şi informaţii financiare relevante la nivel global, dintr-o perspectivă regională. Publicaţiile Dow Jones au câştigat 31 de Premii Pulitzer pentru atingerea excelenţei jurnalistice. Wall Street Journal Europe are o reţea globală de aproximativ 1,900 de jurnalişti. Reprezintă cea mai mare reţea de jurnalişti financiari şi economici din lume. Aproximativ 350 dintre aceştia sunt stabiliţi în Europa şi în Orientul Mijlociu într-un total de 42 de birouri care deservesc 33 de mari oraşe în regiune.

Conţinutul acestui comunicat de presă aparţine GfK România şi poate fi preluat ca atare. În cazul în care se doreşte prelucrarea sau re-analizarea datelor, este necesar acordul scris al GfK România.