Un sondaj realizat recent de institutul GfK Germania arata ca majoritatea europenilor considera publicitatea abundenta si pilictisitoare. Romanii sunt mai putin critici la adresa publicitatii. Spaniolii se simt coplesiti, in timp ce britanicii nu sunt deloc deranjati. In ceea ce priveste increderea acordata mesajelor publicitare, studiul demonstreaza ca italienii, cehii si slovacii sunt cei mai sceptici.

Atat locuitorii din Europa Centrala si de Est cat si cei din Vest considera ca sunt expusi la prea multa publicitate si ca aceasta este de cele mai multe ori plictisitoare. Pe primul loc se situeaza spaniolii care se plang, in proportie de 92%, de prea multe mesaje publicitare. Foarte aproape de Spania se afla Rusia si Italia, unde 85% din populatie se simte deranjata de reclame. Cu toate acestea, exista si tari in care locuitorii sunt mai putin critici la adresa publicitatii. Printre acestea se afla si Romania. Doar 61% dintre romani cred ca publicitatea este prea agresiva, aceeasi opinie impartasind-o si austriecii, finlandezii, englezii si slovenii. Aproximativ 12% dintre romani doresc chiar mai multa reclama. In completarea acestei tendinte se situeaza 81% dintre romani care considera ca publicitatea are o puternica functie informativa.

O explicatie posibila ar fi numarul mare de produse noi introduse pe piata romaneasca dupa revolutie. Aceste oferte au generat in timp noi comportamente de consum pe care reclamele le-au alimentat si le-au sedimentat in constiinta publicului.

La nivel european lucrurile nu stau foarte diferit in ceea ce priveste functia informativa a publicitatii. Motivul este acelasi: abundenta de produse de pe piata si necesitatea cumparatorilor de a intelege produsele inainte de a le achizitiona. Publicul din 18 tari europene considera in proportie de 50% ca publicitatea ofera informatii utile cu privire la noile produse, in timp ce peste 80% din finlandezi si sloveni sunt de parere ca datorita reclamelor sunt mai bine informati. Doar intervievatii din Cehia, Slovacia si Italia se indoiesc de capacitatea publicitatii de a furniza informatii utile.

Studiul mai evindentiaza ca doar 63% dintre romani sunt de parere publicitatea este distractiva. Opinia se inscrie oarecum tendintei europene, astfel ca in 14 din cele 21 de tari in care s-a efectuat cercetarea, mai putin de 60% dintre repondenti percep publicitatea cu rol de entertainment. Accentuand aceasta parere, cehii, italienii, nemtii si slovacii cred ca mesajele publicitare sunt plictisitoare. Britanicii vad altfel lucrurile: 73% declara ca reclamele sunt distractive. Procente asemanatoare s-au inregistrat in Slovenia si Portugalia.

O alta componenta a studiului reliefeaza gradul de atractivitate pe care il poate avea o campanie publicitara care foloseste imaginea unor celebritati. Se pare ca cea mai mare eficienta a acestui model este atinsa in Portugalia, unde peste 80% din participantii la sondaj cred ca orice campanie, de la guma de mestecat la automobile, este cu mult mai populara daca se foloseste imaginea unei vedete de televiziune sau radio. Croatii si slovenii sustin aceeasi idee intr-o proportie apropiata: 75%. Exista si europeni care, prin procentele obtinute, demonstreaza ca sunt sceptici referitor la acest mecanism de promovare. Acestia sunt italienii (47%), slovacii (35%) si cehii (30%).

In ceea ce priveste perceptia asupra eficientei publicitatii, studiul evidentiaza o dispunere destul de eterogena a procentelor in randul tarilor europene. La aceasta tema a cercetarii 91% dintre suedezi cred in capacitatea publicitatii de influenta intentia de cumparare. Acestia sunt urmati de greci (89%) si spanioli (87%). Cei mai neincrezatori europeni sunt rusii, italienii si cehii cu procente cuprinse intre 40 si 50%. In Germania, aproximativ 63% din populatie considera ca va cumpara un produs sub influenta unei reclame.

Studiul GfK a fost efectuat in prima jumatate a anului, in 21 tari europene pe baza de formular, interviuri face-to-face si prin telefon. Esantionul a fost format din 21.178 de persoane din Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Finlalnda, Germania, Marea Britanie, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Suedia, Elvetia, Bulgaria, Croatia, Cehia, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia si Slovenia.