| | | Mita – instrument social | | -April 21, 2004- | O cercetare recenta a institutului GfK în Europa Centrala si de Est releva o societate din ce în ce mai toleranta la coruptie si la practicile pe care aceasta le implica. Prin compararea datelor obtinute cu cele ale unui studiu din 2001 referitor la aceeasi tema a reiesit o tendinta îngrijoratoare de transformare a mitei în instrument social. România si Slovacia sunt tarile în care cei mai multi oameni cred ca mita este o parte fireasca a vietii, iar cine vrea sa traiasca trebuie sa dea mita (33% si respectiv 40%). Tendinta cea mai îngrijoratoare o are România, care, prin comparatie cu 2001, când doar 24% din populatie era "împrietenita" cu mita, în 2003/2004 nivelul a crescut la 33%. Nu acelasi lucru s-a întâmplat în Slovacia, unde tendinta este descrescatoare, înregistrând 48% în 2001 si 40% în 2003/2004. Din acest punct de vedere, România se afla astazi la nivelul ridicat la care se afla Ucraina în 2001. Toleranta la mita a scazut în ultimii trei ani la vecinii nostri de la nord cu noua puncte procentuale.
Cei mai toleranti cu mita sunt românii cu vârsta cuprinsa între 55 si 64 de ani (40%). Un procent destul de ridicat din cei care pasesc acum în viata (15-24 ani - 28,5%) au deja format un grad de toleranta fata de mita, considerând-o o parte absolut fireasca a vietii.
În ceea ce priveste repartitia acestor perceptii în functie de zone, observam un nivel de toleranta scazut în Bucuresti - 24% si foarte ridicat în restul tarii în special în localitatile cu peste 200.000 de locuitori - 40%. De altfel, si în celelate medii urbane cu mai putin de 50.000 de locuitori si în cele cuprinse între 50.000 si 200.000 de locuitori procentele sunt ridicate - 35,8% si respectiv 38,7%.
Mita este aproape institutionalizata, existând foarte putini români care spun ca nu au folosit niciodata acest instrument - 37%. În tari ca Polonia, Austria, Slovenia, Serbia si Muntenegru, Bulgaria numarul cetatenilor care afirma ca nu dau mita este aproape dublu, înregistrând peste 70%. Comparativ cu 2001, în România, Ucraina, Austria si Ungaria nivelul celor care recunosc ca apeleaza la mita pentru rezolvarea problemelor este în crestere.
Cel mai corupt domeniu - sanatatea
În opinia românilor cel mai corupt domeniu este sanatatea. 35% percep acest sector ca fiind cel în care mita se întâlneste cel mai mult, urmat de sistemul de justitie (25%), politie (15%) si administratie (12%).
În conditiile în care românii ar trebui sa înfiereze public practicile coruptiei, majoritatea ar fi dispusa sa participe la demonstratii de strada împotriva coruptiei. Cei mai multi care si-au aratat disponibilitatea sa participe la demonstratii sunt cei din Bucuresti (67%), localitatile cu mai putin de 50.000 de locuitori (67%), localitatile cuprinse între 50.000 si 200.000 de locuitori (63%). Nu aceeasi atitudine o au cei din localitati cu peste 200.000 (în general resedinte de judet) care ar fi dispusi doar în proportie de 45% sa combata public coruptia. De altfel, cum am precizat si mai sus, acesti locuitori si-au declarat un nivel ridicat de toleranta fata de practicile coruptiei. Fenomenul are o explicatie simpla: în aceste orase sunt concentrate toate structurile administrative locale si centrii zonali de putere, iar traseele mitei sunt foarte clar jalonate. În aceste conditii oamenii prefera o astfel de structurare a vietii sociale pentru ca o cunosc si s-au obisniut cu ea. Încercarile de schimbare ale acestui sistem pot întâmpina rezistente majore în aceste localitati.
Zonele în care perceptia coruptiei este foarte accentuata sunt si cele mai dezvoltate din punct de vedere economic (Dobrogea - Constanta, Ardeal, Muntenia si Bucuresti). Cu toate acestea, populatia din aceste provincii se simte stânjenita de aceste practici si doreste eliminarea lor. În Dobrogea, 71% din populatie se declara împotriva coruptiei si ar dori sa participe la manifestatii de strada pentru combaterea acesteia, în Bucuresti si Muntenia - 67%, în Ardeal - 59%.
Statul trebuie sa lupte împotriva coruptiei
Opinia unanima a locuitorilor din Europa Centrala si de Est este ca statul trebuie sa lupte împotriva coruptiei si nu cetatenii. Astfel procentele celor care au aceste perceptii variaza foarte putin, în functie de stat, în intervalul 80-90%, cele mai scazute valori înregistrându-se în Bulgaria (73%) si Lituania (77%). În România cele mai mari asteptari de la stat în aceasta privinta le au persoanele din Oltenia, Banat, Bucuresti si Dobrogea.
România - din ce în ce mai corupta
În ceea ce priveste perceptia coruptiei ca fenomen generalizat, românii cred în proportie de 86% ca traiesc într-un stat din ce în ce mai corupt. Nivelul acestei perceptii a crescut fata de 2001, când acest indicator înregistra 75%.
95% dintre bucuresteni cred ca România este un stat corupt, opinie explicata printr-un nivel mai ridicat de informare decât locuitorii din provincie.
În comunism nu era atâta coruptie
Participantilor la cercetare li s-a solicitat sa aprecieze nivelul actual al coruptiei în comparatie cu perioada comunista. În România s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane care considera ca pe vremuri nu era asa multa coruptie 63%. În nici o tara din blocul fost comunist nu s-a mai înregistrat un procent atât de ridicat. Cei mai multi români care împartasesc aceasta opinie sunt peste vârsta de 45 de ani (mai accentuata la sectorul de vârsta 55-64 ani). Aceasta tendinta poate fi explicata mai degraba printr-o nostalgie fata de perioada tineretii decât ca o perceptie obiectiva a vremurilor, deoarece acestia par a fi uitat ca în comunism trebuia sa dai mita chiar si pentru a cumpara mâncare.
Guvernul nu vrea sa rezolve problema coruptiei
Marea majoritate a cetatenilor din Europa Centrala si de Est considera ca guvernele nu doresc rezolvarea problemelor legate de coruptie. Comparativ cu 2001, în România numarul persoanele care au aceasta opinie a crescut de la 54% la 71% în 2004.
Mita fluidizeaza activitatea aparatului guvernamental
În România aparatul guvernamental nu ar functiona fara mita. 55% dintre participantii la sondaj împartasesc aceasta opinie. Cel mai îngrijorator este faptul ca tinerii au asimilat deja acest sistem. În intervalul de vârsta 15-24 ani, 58% sunt convinsi ca fara mita nici macar ceea ce functioneaza azi în aparatul guvernamental nu ar mai functiona. Aceeasi parere o împartasec si 58% din tinerii cu vârste cuprinse între 25 si 34 de ani. Dupa vârsta de 55 de ani oamenii percep mai putin mita ca element esential al functionarii aparatului guvernamental.
Necesitatea sociala a coruptiei este împartasita de 54% din populatia României, astfel ca acestia sunt consolati si convinsi ca lupta împotriva coruptiei nu are sens pentru ca aceasta a exitat dintotdeauna si va exista în continuare. Un procent ridicat al celor care au aceasta convingere - 57% - îl regasim în intervalul de vârsta 35-54 de ani. Un nivel îngrijorator al celor resemnati îl regasim la tinerii între 15 si 24 de ani, care în proportie de 55% cred în perenitatea coruptiei.
Politistii, oficialii si oamenii de afaceri corupti formeaza o retea si se sutin reciproc
Aceasta opinie este sustinuta de cei mai multi intervievati din tarile participante la studiu. În România, 88% din populatie crede în existenta acestor retele de coruptie, iar pensionarii percep cel mai putin acest fenomen.
|
| | |
|
|
