| | | Doar 18% dintre români au încredere în politicieni | | -August 10, 2004- | | Sondaj international al GfK pe tema încrederii pe care o au cetatenii înliderii politici si din domeniul economic, precum si în organizatii. Nurenberg, 10 august 2004 – vesti proaste pentru politcieni si imaginealor atât în Europa cât si în SUA. GfK a chestionatpersoane din 19 tari europene si din SUA si a descoperit ca majoritatea dincei 1000 de chestionati din fiecare tara crede ca politicienii nu sunt de încredere.Managerii marilor companii si jurnalistii nu se bucura nici ei de foarte mare încredere, întimp ce profesorii si doctorii sunt campioni în ceea ce priveste acordarea încrederii. În toate tarile în care GfK a facut acest studiu majoritatea aadmis ca are mai multa încredere în profesori si doctori decât înalte profesii. Acestora le urmeaza armata, politia si clerul. Totusi, înRusia, România si Cehia imaginea politiei nu este chiar asa de buna.Desi cu valori pozitive, încrederea în cler în state ca Cehia,Spania, Franta si Belgia este sub medie. În mare, managerii si oamenii politici sunt bine priviti în Danemarca,Finlanda, Suedia si Turcia, unde rezultatul a fost peste medie. Ungurii, greciisi francezii sunt foarte critici cu liderii lor. Politicienii: cei mai de neîncredere
Numai unul din sase chestionati din 20 de tari crede ca politicienii sunt de încredere.Imaginea politicienilor este mai buna în Olanda, Turcia, Spania si Elvetia, unde trei din zece chestionati spun ca au încredere în lideriilor politici. Politicienii au o reputatie proasta în Germania, Poloniasi Italia, unde mai putin de unul din zece oameni si-au exprimat o parere pozitiva.Situatia este ceva mai buna în Cehia, Franta si Rusia. Aproximativ unuldin zece chestionati cred ca politicienii pot fi de încredere. În România, doar 18% dintre români au încredere în oameniipolitici. Nivelul de încredere este mai ridicat cu 9% în mediulrural fata de cel urban si el scade invers porportional cu educatia. Astfel,el scade de la 22% la persoanele fara liceu, la 14% la cele cu liceu sau scoalapost-liceala pâna la 10% la cele cu facultate sau studii post-universitare.Si pe vârste exista o corelatie asa încât gradul cel maiscazut de încredere în ceea ce priveste clasa politica îlau persoanele cu vârsta între 14 si 29 de ani (13%), apoi cele între30 si 49 de ani (17%) urmate de categoria de peste 50 de ani (24%). Indexul de incredere GfK: Politicienii au cea mai proasta reputatie
Indexul de incredere GfK Mai 2004 | Politicieni | Managerii marilor companii | Jurnalişti | Avocaţi | Preoţi | Poliţişti | Cadre militare | Medici | Profesori | | Austria | 15 | 34 | 35 | 55 | 66 | 76 | 62 | 91 | 76 | | Belgia | 25 | 45 | 56 | 49 | 48 | 73 | 56 | 89 | 82 | | Danemarca | 26 | 60 | 25 | 61 | 79 | 85 | 60 | 81 | 76 | | Finlanda | 24 | 52 | 43 | 72 | 76 | 90 | 83 | 92 | 84 | | Franţa | 12 | 33 | 31 | 47 | 38 | 63 | 63 | 86 | 78 | | Germania | 6 | 18 | 36 | 62 | 67 | 78 | 68 | 82 | 76 | | Grecia | 11 | 40 | 43 | 31 | 61 | 60 | 67 | 78 | 80 | | Italia | 9 | 31 | 28 | 33 | 51 | 79 | 72 | 76 | 66 | | Olanda | 32 | 35 | 37 | 60 | 57 | 74 | 70 | 91 | 90 | | Spania | 28 | 37 | 56 | 46 | 36 | 73 | 59 | 82 | 81 | | Suedia | 24 | 43 | 32 | 82 | 67 | 86 | 67 | 94 | 89 | | Elveţia | 29 | 26 | 39 | 56 | 51 | 80 | 62 | 85 | 78 | | Marea Britanie | 16 | 34 | 19 | 53 | 69 | 76 | 75 | 86 | 85 | | EUROPA DE VEST | 15 | 31 | 34 | 51 | 55 | 74 | 67 | 83 | 78 | | Republica Cehă | 10 | 27 | 46 | 52 | 42 | 49 | 64 | 89 | 83 | | Ungaria | 14 | 32 | 26 | 52 | 44 | 55 | 54 | 81 | 75 | | Polonia | 6 | 21 | 58 | 41 | 56 | 58 | 69 | 74 | 79 | | România | 18 | 47 | 68 | 54 | 77 | 49 | 82 | 77 | 85 | | EUROPA CENTRALĂ | 11 | 32 | 55 | 47 | 59 | 54 | 70 | 78 | 81 | | Rusia | 12 | 27 | 31 | 58 | 57 | 28 | 51 | 70 | 78 | | Turcia | 30 | 54 | 47 | 63 | 71 | 76 | 91 | 87 | 92 | | USA | 17 | 32 | 41 | 39 | 72 | 80 | 79 | 84 | 86 | | TOTAL | 16 | 32 | 38 | 49 | 62 | 67 | 70 | 81 | 82 |
* Nivel de incredere in profesiile evaluate (Procentul celor care au dat notede 3 si 4 pe o scala de la 1 la 4, unde 1 înseamna “neîncrederetotala”, 2 înseamna “neîncredere partiala, 3 înseamna “încrederepartiala” si 4 înseamna “încredere totala“)
Românii au încredere în jurnalisti si în manageriimarilor companii
Verdictul în ceea ce priveste managerii marilor companii nu a fost chiarasa de dur. Trei din zece oameni au spus ca au încredere. Totusi procentulde încredere de peste 50 la suta s-a înregistrat numai înDanemarca, Finlanda si Turcia. În Germania si Polonia acestia au obtinutnote mici, numai unul din cinci chestionati acordându-le încredere.Românii au cel mai ridicat nivel de încredere dintre tarile dinEuropa Centrala (47%). Multi oameni din Europa si SUA pun la îndoiala încrederea înjurnalisti. Mai mult de sase din zece îsi manifesta îndoiala. Pestemedie se înregistreaza valori în România, Polonia, Spaniasi Belgia. În Anglia, Danemarca si Italia oamenii nu prea au încredere înjurnalisti.
În ceea ce-i priveste pe jurnalisti în România, tinerii între14 si 29 de ani si persoanele cu studii universitare si postuniversitare sedovedesc cei mai sceptici. Cu toate acestea, românii au cel mai ridicatnivel de încredere din toate tarile intervievate – 68%, îndefavoarea institutiilor statului. Acelasi fapt se poate observa si despre preoti (77%), cu precizarea ca diferentadintre femei si barbati este de 12%, în favoarea celor dintâi,iar mediu rural este cu 7% mai ridicata fata de cel urban. Fata de politisti, românii au o atitudine mai sceptica comparativ cucelelalte tari (doar 49%), fiind depasiti doar de Rusia (28%). Atitudinea fata de avocati este împartita. La fiecare un chestionat careare încredere este un altul care nu are. Sunt mai bine vazuti înSuedia si Finlanda. În Grecia, Italia si SUA majoritatea nu are încredere înei. În România, cei care îsi pun speranta în acestiasunt preponderent femeile si persoanele cu studii medii. Din acest punct devedere înregistram cel mai ridicat nivel din Europa Centrala.Sondajul GfK utilizeaza Indexul de încredere pentru a stabili încredereape care oamenii o au în avocati, jurnalisti, cler, profesori, manageri,medici, armata, politicieni si politie. În aprilie si mai 2004 au fostchestionati 20 818 persoane în 19 tari europene si în SUA. Un sondajasemanator a fost facut sase luni mai devreme, diferentele nefiind semnificative.Primul a inclus numai medici, jurnalisti, avocati, cler, manageri si politicieni. |
| | |
|
|