| | | Românii – cel mai religios popor european | | -December 31, 2004- | Acest studiu, realizat de grupul GfK împreună cu Wall Street Journal în ultimul trimestru al anului 2004, a studiat orientarea religioasă şi opinia cu privire la minorităţi a populaţiei din 21 de ţări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite.
Apartenenţa religioasă
Românii se declară cel mai religios popor european. Întrebaţi dacă se identifică cu o anumită religie, 97% dintre respondeţii din România au răspuns afirmativ. Procentul este comparabil doar cu cel obţinut de la respondenţii turci la aceeaşi întrebare – 95% dintre ei declarând că aparţin unei religii.
Diferenţele dintre Europa Occidentală şi cea Centrală şi de Est se observă şi la nivelul apartenenţei religioase. Astfel, dacă în Europa Centrală 80% dintre participanţii la studiu au declarat că se identifică cu o religie, vecinii lor vestici au răspuns asemănător într-o măsură semnificativ mai mică – 68%, situându-se în mod surprinzător chiar sub nivelul Statelor Unite (70%). La fel de interesant este şi procentul obţinut la această întrebare de către respondenţii ruşi (65%), situat sub nivelul celui din Europa şi din Statele Unite.
În România, nici în această privinţă Bucureştiul nu se dezminte ca fiind cel mai „vestic” oraş al ţării. Doar 88% dintre bucureşteni au declarat că se simt aparţinând unei anumite religii. Tot aici întâlnim şi cel mai mare grad de refuz de a răspunde la această întrebare – 6% comparativ cu media de 1% la nivelul ţării.
În România, cele mai raspândite religii sunt cea ortodoxă (88%), urmată de cea catolică (6%) şi de cea protestantă (2%). Ultimile 2 sunt întalnite cu precădere în vestul (Banat - Crişana - Maramureş) şi centrul ţării (Ardeal), unde aproximativ 1 din 6 români au declarat că aparţin uneia dintre aceste ramuri creştine.
La nivelul Europei, diferenţele dintre Est şi Vest se rezumă doar la protestantism (mai răspândit în Europa de Vest) şi ortodoxism (întâlnit cu precădere printre estici). Ţările cu cele mai omogene populaţii din punct de vedere religios, în care, dintre cei care s-au declarat ca aparţinând religii, mai mult de 90% s-au identificat cu o anumită religie, sunt Turcia (religia musulmană), Grecia şi Rusia (religia ortodoxă), Italia, Polonia, Slovenia, Spania şi Belgia (religia ortodoxă) şi Danemarca şi Finlanda (religia protestantă).
Participarea la serviciile religioase
Dacă în privinţa apartenenţei religioase, România ocupă primul loc ca şi procent al celor ce se identifică cu o anumită religie, nu se poate spune acelaşi lucru despre frecvenţa participării la serviciile religioase. Românii se află din acest punct de vedere sub media ţărilor participante în sondaj – astfel mai puţin de 1 din 5 români (18%) au declarat că participă măcar o dată pe săptămână la un serviciu religios, iar 11% dintre ei mărturisesc că nu participă niciodată sau aproape niciodată la astfel de servicii (exceptându-le pe cele ocazionate de evenimente aparte – nunţi, botezuri etc.).
Cei care participă cel mai rar la serviciile religioase sunt cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani. 1 din 5 tineri sub 29 de ani participă la slujbe cel puţin o dată pe săptămână. Cei mai „bisericoşi” rămân însă cei în vârstă, 1 din 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 50 şi 59 de ani şi 1 din 4 persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste participă regulat la slujbele religioase. Diferenţe semnificative există şi la nivelul regiunilor istorice. Astfel, dacă în Banat - Crişana – Maramureş 40% dintre credincioşi merg regulat la biserică, mai puţin de 10% dintre olteni şi dobrogeni sunt la fel de sârguincioşi cu privire la serviciile religioase.
Ţările în care cei ce aparţin unei religii au cea mai mare frecvenţă de participare la serviciile religioase sunt Polonia şi Turcia, unde 6 şi respectiv 7 din 10 credincioşi participă la slujbe cel puţin o dată pe săptămână. Ele sunt urmate de Italia şi Statele Unite unde 4 din 10 respondenţi ce au declarat că aparţin de o religie, frecventează cu regularitate serviciile religioase. La polul opus se află atât ţări preponderent ortodoxe, precum Bulgaria şi Rusia, cât şi ţări în care religia majoritară este cea protestantă – Suedia şi Danemarca. De asemenea, Belgia şi Spania, ţări în care majoritatea populaţiei se identifică cu religia catolică, prezintă unele dintre cele mai mari procente (42% şi respectiv 44%) în privinţa credincioşilor care nu frecventează niciodată sau aproape niciodată serviciile religioase.
Antisemitismul şi gradul de acceptare faţă de musulmanii din Europa
Întrebaţi dacă în ultimii 5 ani s-a produs vreo schimbare - la nivelul ţării ai cărei cetăţeni sunt - în ceea ce priveşte atitudinea faţă de evrei, mai puţin de 10% dintre români sunt de părere că există mai mult antisemitism printre concetăţenii lor, în timp ce 1 din 3 au răspuns că există mai puţin. Tot 1 din 3 români, însă, nu îşi pot exprima o opinie în această privinţă. Mai rezervaţi decât restul ţării sunt bucureştenii care în proporţie de 70% fie nu pot răspunde la această întrebare, fie cred că nivelul antisemitismului în România a rămas acelaşi. Doar 12% dintre ei cred că atitudinea faţă de evrei s-a schimbat în bine.
În centrul şi estul Europei, răspunsurile sunt oarecum asemănătoare cu cele date de români – doar 17% dintre est europeni cred că situaţia antisemitismului s-a agravat în ţara lor. Americanii şi vest europenii sunt însă mult mai sceptici în privinţa acestui aspect. Astfel 1 din 3 americani sau occidentali consideră că există mai mult antisemitism printre conaţionalii lor decât exista în urmă cu 5 ani. În ţări precum Belgia, Olanda, Elveţia, Austria şi Germania, proporţia celor care declară acest lucru variază între 40 şi 52%.
1 din 2 americani consideră că musulmanii nu sunt bineveniţi în Statele Unite. De aceeaşi părere sunt şi vest europenii, mai mult de jumătate fiind de părere că musulmanii ce trăiesc în Europa sunt priviţi cu suspiciune. În mai multe ţări vest europene precum Elveţia, Danemarca, Belgia, Austria şi Germania 2 din 3 din cei intervievaţi consideră că există mai multă dezaprobare faţă de musulmanii din Europa. Cei care îi dezaprobă în cea mai mare măsură sunt însă suedezii (75%) şi elveţienii (72%).
În Europa Centrală musulmanii nu sunt o problemă de aceeaşi amploare, doar 30% dintre est europeni considerând că musulmanii nu sunt bineveniţi în societatea lor. Cei mai toleranţi sunt cehii şi bulgarii (12%) iar cel mai puţin toleranţi, slovenii (48%) şi polonezii (42%). În România doar 21% dintre respondenţi consideră că musulmanii sunt priviţi cu suspiciune, procent egal cu procentul celor care consideră că nu există deloc dezaprobare cu privire la musulmani.
Metoda de cercetare: sondaj telefonic sau faţă în faţă în gospodările celor intervievaţi. În fiecare ţară au fost chestionate între 500 şi 2000 de persoane. Eşantionul a fost reprezentativ pentru fiecare ţară.
Grupul GfK are mai mult de 135 de reprezentanţe, birouri şi participări active în peste 50 de ţări şi peste 5000 de angajaţi si o cifră de afaceri de 595.3 milioane EUR în 2003. Activităţile Grupului GfK sunt împărţite în cinci segmente: Cercetare continuă pentru bunuri de larg consum (Consumer Tracking), Sănătate (HealthCare), Cercetare continuă pentru bunuri de folosinţă îndelungată (Retail & Technology), Media şi Ad Hoc (Custom Research). |
| | |
|
|
