| | | Cum au sarbatorit Romanii Pastele. Studiu despre Sarbatorile de Paste realizat in Romania. | | -May 13, 2005- | Studiul a fost realizat de catre GfK Romania in aprilie 2005 si a cercetat cateva dintre obiceiurile romanilor legate de Sarbatorile de Paste, de Postul Mare, de Noaptea Invierii, precum si despre mancarurile traditionale gatite sau cumparate de Paste. Persoanele intervievate au fost doar cele care s-au declarat ca apartin religiei crestine ortodoxe sau catolice. In functie de religie, persoanele intervievate au raspuns cu privire la modul in care au sarbatorit Pastele (religia catolica) sau cu privire la modul in care intentioneaza sa sarbatoreasca Pastele (religia ortodoxa).
Postul Mare. Doar 14% dintre romani au tinut post pe toata perioada Postului Mare.
Doar 14% dintre persoanele intervievate au declarat ca au tinut sau vor tine post pe toata perioada Postului Mare. De doua ori mai multi nu au tinut post deloc in aceasta perioada, iar 57% au tinut post fie doar in anumite zile, fie doar in Saptamana Mare.
Femeile si oamenii in varsta sunt cei care au respectat in cel mai mare numar intreg postul. Astfel 17% dintre femei au tinut intreg postul, intr-o proportie semnificativ mai mare decat in cazul barbatilor - doar 1 din 10 dintre acestia au tinut post pe toata perioada Postului Mare. Mai mult de 1 din 4 romani cu varsta peste 65 de ani au tinut intreg postul. Mult mai putini au fost tinerii care au consumat doar alimente de post in aceasta perioada – 8%.
Diferente semnificative exista atat intre mediul urban si rural cat si intre diferitele regiuni istorice ale tarii. Asa cum era de asteptat, numarul celor din mediul rural care au tinut intreg postul de Paste (17%) este semnificativ mai mare decat numarul celor din mediul urban (12%). Un sfert dintre dobrogeni au tinut post pe toata perioada Postului Mare, fiind in fruntea clasamentului in ceea ce priveste postul – in polul opus al clasamentului se afla Oltenia, unde doar 7% dintre persoanele intervievate au declarat ca au tinut sau vor tine tot postul.
Sarbatorirea Pastelui si a Noptii de Inviere. 28% dintre romani nu au mers la biserica in Noaptea de Inviere.
Aproape 9 din 10 romani au petrecut Sarbatorile de Paste acasa. 10% le-au sarbatorit in alta localitate, la rude sau la prieteni si doar 1% s-au deplasat la o manastire pentru a sarbatori Sfintele Paste.
72% dintre romani au mers la biserica in noaptea de Inviere. Cei care au ramas acasa sunt in principal cei in varsta – 37% dintre persoanele cu varsta peste 65 de ani au ramas acasa in noaptea de Inviere. 8 din 10 tineri cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani au sarbatorit Invierea Domnului intr-o biserica, acest segment de varsta avand cea mai mare prezenta in biserici in noaptea de Inviere. De asemenea, femeile au mers intr-o mai mare masura intr-o biserica pentru a sarbatori Invierea Domnului (74%) decat barbatii (68%). In ceea ce priveste diferentele dintre regiunile istorice, ardelenii au avut cea mai mare prezenta in biserici in noaptea de Inviere (77%), iar dobrogenii, desi cei mai constiinciosi in privinta postului, au avut cea mai scazuta prezenta (61%).
Orasenii au fost la fel de constiinciosi ca si cei din mediul rural in ceea ce priveste participarea la ceremoniile bisericesti din noaptea de Inviere. 17% dintre orasenii care au participat la aceste ceremonii s-au deplasat insa la o biserica din afara localitatii, in special cei tineri, cu varsta pana in 35 de ani, mai ales cei cu studii superioare (27%).
Mancarurile traditionale. Ouale vopsite si cozonacul, nelipsite de pe mesele romanilor in Duminica Mare.
Ouale vopsite si cozonacul au fost aproape nelipsite de pe mesele de Paste ale romanilor. 97% dintre romani au vopsit oua pentru a le ciocni in Duminica Mare, cu familia sau cu prietenii. Cozonacul sau pasca au fost si ele prezente pe mesele a 94% dintre romani. In 86% dintre gospodarii cozonacul sau pasca au fost facute in casa, restul de 8% cumparandu-le din comert. In total, 1 din 4 romani au cumparat pasca sau cozonac din comert. Dintre cozonacii gatiti in casa, cel mai popular ramane cozonacul cu nuca, urmat de pasca si de cozonacul cu rahat. Alte mancaruri traditionale care au stat pe mesele de Paste ale romanilor au fost sarmalutele si mancarurile pe baza de carne de miel – friptura de miel si drobul de miel.
Cozonacul si pasca din comert au fost o optiune luata in considerare in special de catre bucuresteni (44%), insa nu si de moldoveni, doar 15% dintre persoanele intervievate in Moldova declarand ca au cumparat sau ca intentioneaza sa cumpere cozonac sau pasca din comert. In schimb, moldovenii sunt pe primul loc in ceea ce priveste cozonacul sau pasca gatite in casa (97%) si sarmalutele – in 3 din 4 gospodarii din Modova s-au gatit sarmalute pentru Sarbatorile de Paste. Sarmalutele au fost aproape la fel de prezente in Ardeal iar mielul a fost cel mai bine reprezentat pe mesele oltenilor si celor din Banat-Crisana-Maramures (mai mult de 8 din 10 gospodarii).
Metoda de cercetare: sondaj fata in fata in gospodarile celor intervievati. Au fost chestionate 1.044 de persoane care au declarat ca apartin religiei crestine ortodoxe sau catolice. Esantionul a fost reprezentativ la nivel national pentru populatia Romaniei cu varsta peste 15 ani. Eroarea maxima de esantionare este de ± 3%. |
| | |
|
|
