Studiul GfK avand ca subiect incredereain institutiile si profesiile publice si private Cadrele didactice sipoliticienii raman in continuare etaloane aleromanilor cand e vorba de increderea sineincrederea in profesiile si institutiilepublice si private, ocupand prima si respectiv ultimapozitie in Indicele de incredere GfK. In Romania, jurnalistii se bucurade cea mai mare incredere dintre toate tarileEuropei. Neincrederea in politicieni, categoria investita cu cel mai putincredit de catre romani, a ramas la acelasi nivelca in anii trecuti – 82% dintre respondenti audeclarat ca nu au incredere in clasa politica,valoare identica cu cea obtinuta de catre politicieni si in anii trecuti (2003, 2004). Situatia nu s-a schimbat inbine sau in rau, nici pentru celelalte profesii care nu sebucura de prea multa incredere din partea romanilor.Mai putin de jumatate dintre cei intervievati audeclarat ca au incredere in directorii decompanii si politisti, sase din zecemarturisesc ca au incredere in avocati si putin peste doua treimi au declarat ca auincredere in jurnalisti. in continuare, cele mai binevazute institutii/profesii raman cadreledidactice din invatamantul pre-scolar,gimnazial si liceal, armata, preotii si doctorii, care se bucura de increderea a mai multde 8 din 10 romani. Cadrele didactice si clericii sunt singurele dintre profesiile evaluate in cadrul studiuluicare au inregistrat cresteri semnificative fatade anii trecuti. increderea romanilorin profesiile si institutiile publice sau private. incoada plutonului situatia ramane neschimbata.


Indicele de incredere GfK: nivelul de incredere inprofesiile/institutiile evaluate (procentul respondentilorcare au raspuns 3 sau 4 dintr-o scala de la 1 la 4, unde 1inseamna „Neincredere totala”, 2 inseamna „Neincredere partiala”,3 inseamna „incredere partiala”si 4 inseamna „incredere totala”.
Comparatie internationala:„cei mai putin de incredere - oamenii legii si cei mai de incredere - preotii si jurnalistii”. Romania o tara aextremelor? Cu siguranta, in ceea ce privesteincrederea pe care romanii o acorda preotilor,jurnalistilor si oamenilor legii. Astfelpreotii si jurnalistii romani au obtinutcele mai mari scoruri in ceea ce priveste incredereaacordata de conationalii lor, comparativ cu celelalte tariparticipante la studiu. La polul opus se afla politistiicare, in comparatie cu corespondentii lor de peste hotare, au obtinut cel mai mic „vot deincredere” in Indicele de incredere GfK. Armata si cadrele didactice dinRomania au obtinut si ele un loc foarte buncomparativ cu alte tari; astfel armata romanas-a clasat pe locul 2 (dupa cea din Turcia), iar cadreledidactice pe locul 3 (dupa cele din Finlanda si din Turcia)in clasamentul increderii. Important de subliniat estefaptul ca indicele nu evalueaza „bonitatea”profesiilor si institutiilor in cauza, ciincrederea acordata lor de catre populatiaadulta a tarii respective. International- Politicienii si senior managerii considerati nedemni de incredere Nuremberg,18 August 2005 – imaginea senior managerilor din marilecompanii nu este una pozitiva. Acest lucru este valabil atatin privinta Europei cat si a SUA. Doarreputatia politicienilor este mai proasta decat amanagerilor de companii, care sunt printre cei carora li seacorda cea mai putina incredere inGermania.
Oameniicare au fost considerati cei mai demni de incredere intoate cele 18 tari in care s-a desfasuratancheta GfK referitoare la indicele de incredere, au fostdoctorii, cadrele didactice, cei din politie si armata. Cu o valoare medie de1,6 si, respectiv 2,1 politicienii si senior manageriimarilor companii din toate tarile inregistreazacea mai joasa valoare in cadrul indicelui de incredere,bazat pe o scala de la 1 „neincredere totala”pana la 4 “incredere totala”. Cuo valoare de 3.2 a indicelui de incredere, doctorii siprofesorii sunt grupurile profesionale cele mai acceptate, atatin Europa cat si in SUA. Conform rezultatelorobtinute de catre GfK Custom Research Worldwide, acestiasunt urmati de armata si politie.
Lipsade incredere in politicieni si „sefiiafacerilor”Un total de 85 la suta dintrevest-europeni, in particular italienii si nemtii, siamericani nu au nici un pic de incredere in liderii lorpolitici. Aceasta este valabil in proportie de aproape 90%dintre cei care locuiesc in Europa de Est. in medie, douatreimi dintre cei cu care s-a discutat au fost sceptici inprivinta celor din nivelul de senior manager, iar sefii dinindustria Americana sunt vazuti in mod specialca nedemni de incredere: in Noiembrie 2003, 61 la sutadintre americani si-au exprimat critica in aceastaprivinta; intre timp cifra a crescut, atingand68 la suta. in Polonia siUngaria, reputatia senior managerilor este inca simai proasta, dupa cum afirma cei 77 la suta sirespectiv 75 la suta dintre respondentii din aceste tari. Managerii nemti din industriesunt printre cei care se bucura de cea mai putinaincredere. Cu un procentaj care este mai mare decat aloricarei alte tari, 87 la suta dintre germanisi-au exprimat parerea proasta despre acest grup, cu 5la suta mai mult decat anul trecut. Numai 12 la suta dintre germaniau o oarecare incredere in managerii lor si numai 1la suta au declarat ca au foarte multa incredere.Senior managerii din Germania sunt numai cu putin mai sus pescala increderii decat cei din partea de jos a topului -politicienii, carora li se acorda incredere doar inprocent de 8%. Danemarca, Turcia, Finlanda, Suedia si Spania suntprintre tarile in care majoritatea populatieiisi plaseaza increderea in lideriiindustriei. Privire de ansamblu al Indiceluide incredere GfK: increderea in cadrulgrupurilor individuale profesionale Primavara2005 | Doctori | Cadredidactice | Armata | Politisti | Clerici | Avocati | Jurnalisti | Manageri | Politicieni | GfKIndice de incredere total* (1 =neincredere totala, 2 = neincredere partiala,3= incredere partiala, 4 = incredere totala) | | 3.2 | 3.2 | 3.0 | 2.9 | 2.8 | 2.4 | 2.2 | 2.1 | 1.6 | Procentajulde respondenti care au incredere in fiecare grupprofesional** | Belgia | 91 | 85 | 55 | 74 | 46 | 52 | 47 | 41 | 24 | Danermaca | 93 | 81 | 72 | 90 | 66 | 82 | 29 | 65 | 36 | Germania | 85 | 79 | 66 | 77 | 68 | 64 | 34 | 13 | 8 | Finlanda | 96 | 94 | 80 | 95 | 78 | 79 | 38 | 52 | 25 | Franta | 87 | 78 | 65 | 62 | 45 | 48 | 40 | 35 | 10 | Grecia | 78 | 84 | 72 | 57 | 26 | 38 | 38 | 34 | 7 | MareaBritanie | 88 | 87 | 77 | 77 | 70 | 59 | 21 | 33 | 19 | Italia | 74 | 64 | 68 | 76 | 54 | 33 | 30 | 33 | 7 | Austria | 89 | 75 | 64 | 77 | 58 | 62 | 29 | 36 | 11 | Spania | 88 | 83 | 59 | 70 | 43 | 58 | 54 | 51 | 27 | Suedia | 94 | 88 | 72 | 88 | 72 | 79 | 31 | 51 | 19 | Europade Vest | 85 | 79 | 67 | 74 | 57 | 54 | 35 | 32 | 14 | Bulgaria | 75 | 81 | 75 | 54 | 55 | 43 | 46 | 34 | 7 | Polonia | 73 | 80 | 75 | 61 | 57 | 50 | 64 | 23 | 6 | RepublicaCeha | 90 | 88 | 66 | 50 | 45 | 59 | 38 | 43 | 8 | Ungaria | 79 | 76 | 48 | 56 | 45 | 48 | 31 | 25 | 14 | EuropaCentrala | 78 | 83 | 73 | 55 | 61 | 52 | 57 | 33 | 11 | Romania | 82 | 90 | 84 | 48 | 84 | 57 | 68 | 47 | 18 | Turcia | 90 | 93 | 93 | 79 | 75 | 67 | 46 | 58 | 32 | USA | 84 | 83 | 71 | 74 | 70 | 38 | 34 | 32 | 15 | Toate tarile | 84 | 82 | 72 | 72 | 64 | 49 | 38 | 35 | 15 |
* Valoareamedie a Indicelui de incredere al tuturor respondentilor.Respondentii pot alege valori intre 1 si 4 : 1= neincredere totala, 2 = neincredere partiala,3= incredere partiala, 4 = incredere totala ** Procentajul respondentilorcare au raspuns cu 3 sau 4 pe scala de la 1 la 4. Sursa: GfK Custom Research Worldwide,studiul Indicele de incredere 2005
Respectpentru doctori si profesori Indicele de incredere GfKarata, de asemenea, ca exista grupuri profesionale incare au incredere majoritatea oamenilor. Doctorii siprofesorii au fost considerati cei mai demni de increderede catre respondentii din toate cele 18 tarieuropene si din SUA, cu o valoare medie de 3.2 a indicelui deincredere. Per total, 84 la suta dintre participantisi-au exprimat increderea in doctori si 82 lasuta in profesori. Personalul din armata (indice:3.0) si politie (indice: 2.9) au urmat ca fiind consideratidemni de incredere de majoritatea populatiei inmajoritatea tarilor. Romania s-a dovedit a fi oexceptie in aceasta privinta, unde numai 48la suta din populatie are incredere in politie. in mod egal, 48 la suta dinpopulatia Ungariei nu arata nici o incredere incei din armata. Respondentii din tarile dinEuropa Centrala si de Est au fost in generalimpartiti in privinta opiniilor lorsi au dovedit a avea mai putina incredere decatin 2004. Totusi, valoarea fiecarui grup profesional s-aimbunatatit in comparatie cu cifra anuluiprecedent in toate tarile in care s-adesfasurat ancheta. Per total, membrii clerului s-auplasat bine cu 2.8 puncte. Totusi, cu 1.9 puncte, grecii au fostextrem de critici in privinta acestui grup. Majoritatearespondentilor francezi, spanioli, cehi si unguri deasemenea, nu au prea multa incredere in clericii lor. Exista puncte de vedere contradictorii inprivinta celor care lucreaza in domeniul juridic.Avocatii din Europa de Nord sunt clasati foarte sus decatre respondentii din Danemarca, Finlanda si Suedia,in timp ce italienii, americanii si grecii au o parereaconsiderabil mai proasta despre avocati. Majoritatea tarilor participante au un puct devedere critic in privinta reprezentantilor presei.Respondentii din Marea Britanie, Danemarca si Italia inparticular si-au exprimat indoiala in privintaintegritatii presei. in contrast, respondentiidin Romania si Polonia si-au aratat incredereala un nivel peste mediu in privinta jurnalistilor dintarile respective. Studiul Prin intermediul Indicelui de incredere GfK, GfK Custom Research Worldwide a masuratnivelul de incredere a respondentilor din diverse tarivis-a-vis de grupuri profesionale care cuprind: doctori, jurnalisti,avocati, manageri, membri ai clerului, personal militar, ofiteride politie si profesori. Din martie pana inmai 2005, GfK Custom Research Worldwide a desfasurat oancheta cu 16,040 respondenti din 18 tari. Metoda de cercetare: sondaj fatain fata in gospodarile celor intervievati.in Romania au fost chestionate 1.000 de persoane.Esantionul a fost reprezentativ la nivel national pentrupopulatia Romaniei cu varsta peste 15 ani. Eroareamaxima de esantionare este de ± 3%. GfK Romania este cel mai mareinstitut de cercetare de piata din tara cu ocifra de afaceri in 2004 de 1,620 milioane Euro siface parte din grupul GfK care este numarul 5 in lume,ajungand la o cifra de afaceri in 2004 de 671,7milioane Euro (fara NOP World). Grupul GfK are mai mult de 130 dereprezentante, birouri si participari active in63 de tari si peste 7.600 de angajati. Pe 1 iunie 2005, GfK a cumparat grupul de cercetarede piata NOP World, de la grupul media britanic UnitedBusiness Media. Cu peste 1,500 de angajati NOP care s-aualaturat GfK, Grupul si-a extins considerabil echipa decercetare de piata si expertii pe probleme demarketing. NOP World si Grupul GfK au inregistrat vanzaricumulate de aproape un miliard de Euro in 2004. Activitatile Grupului GfKsunt impartite in cinci segmente: Cercetare AdHoc (Custom Research), Media, Cercetare continua pentru bunuride larg consum (Consumer Tracking), Sanatate (HealthCare),Cercetare continua pentru bunuri electronice sielectrocasnice (Retail and Technology). |