| | | Romania – Mancaruri traditionale care ingrasa, asezonate cu multa apa. Gatitul ramane in continuare pe seama femeilor. La fel si dietele. | | -February 23, 2006- | Un studiu GfK referitor la atitudinile europenilor si americanilor cu privire la diete, mancaruri traditionale si gatit.
3 din 5 romani recunosc ca propriile mancaruri traditionale sunt cele mai “periculoase” pentru silueta. Cu toate acestea doar 10% dintre romani (majoritatea femei) declara ca au inceput o dieta in ultimii 2 ani. La masa se serveste cu prepondenrenta apa, fiind inlocuita ocazional cu bere sau vin (de catre barbati) sau cu sucuri (acidulate sau neacidulate, de catre femei). In casele romanilor se gateste in 5 zile din saptamana, aceasta sarcina fiind indeplinita in majoritatea gospodariilor de catre femei, in special de cele peste 30 de ani.
Mancarea traditionala romaneasca ingrasa. Dietele sunt insa departe de a deveni un fenomen.
Romanii considera ca mancarurile care ingrasa cel mai mult sunt chiar cele romanesti. 3 din 5 romani au declarat ca mancarurile traditionale romanesti sunt cele care ne dau cele mai mari “batai de cap” cu silueta. Mancarurile unguresti si cele americane sunt si ele mentionate printre mancarurile grase, dar de mai putin de 10% dintre romani. La polul opus se afla in perceptia consumatorilor romani mancarurile traditionale italiene, urmate de cele nemtesti si de cele chinezesti.
In comparatie cu alte tari studiate in cadrul acestui proiect, suntem pe locul 5 in topul tarilor cu cele mai grase mancaruri, fiind surclasati de unguri, cehi, greci si americani.
Dieta insa nu este practicata de foarte multi romani ca metoda de a scapa de kilogramele in plus. Doar 1 din 10 romani au inceput o dieta in ultimii doi ani, iar dintre acestia doar o treime au si reusit sa “dea jos” kilogramele planificate. Tot o treime dintre cei care au inceput o dieta nu s-au bucurat prea mult timp de noua silueta, ei punand la loc o parte sau toate kilogramele pierdute pe perioada dietei. Totusi, jumatate dintre “curajosi” au reusit sa isi mentina noua greutate.
Conform asteptarilor, dieta este o metoda de slabire practicata in special de femeile din mediul urban, indiferent de varsta. Succesul dietei este invers proportional cu varsta subiectului. Astfel 4 din 10 tineri (sub 30 de ani) au slabit datorita dietei mai mult sau exact cat se asteptau sa slabeasca. De cealalta parte, doar 2 din 10 varstnici (peste 50 de ani) au reusit acelasi lucru.
Apa nelipsita la masa de pranz. Sucurile si bauturile alcoolice slabe sunt si ele prezente pe mesele romanilor la pranz.
4 din 5 romani au declarat ca de cele mai multe ori beau apa la masa de pranz. Ocazional ea este inlocuita de bere, vin sau sucuri (naturale sau carbocazoase). Astfel 18% dintre romani consuma sucuri naturale la masa de pranz (in special cei din mediul urban), iar 15% beau sucuri acidulate. 1 din 5 barbati consuma frecvent bere la masa de pranz si tot 1 din ....... consuma vin, in special cei din mediul rural. Femeile prefera mai degraba sucurile sau cafeaua. Alte bauturi prezente pe mesele romanilor la pranz sunt cafeaua, laptele si ceaiul, fiecare fiind printre preferintele a aproximativ 10% dintre romani. 11% dintre barbati consuma frecvent bauturi alcoolice tari la masa de pranz.
Daca in privinta sucurilor naturale si carbogazoase suntem aproximativ la acelasi nivel de preferinta cu tarile din Centrul si Estul Europei si putin peste nivelul celor din Vestul Europei, mult mai bine stam in ceea ce priveste bauturile alcoolice si cafeaua. In privinta cafelei (consumata la masa de pranz) doar rusii si cehii ne depasesc, iar in ceea ce priveste preferinta pentru bere suntem pe locul 4, fiind surclasati de cehi, suedezi si austrieci; la ambele suntem peste media Europei Vestice sau Centrale si de Est. In ceea ce priveste consumul de vin la masa de pranz, suntem mult peste media Europei Centrale si de Est si la acelasi nivel cu Europa Vestica, unde 1 din 3 italieni sau greci beau fecvent vin in timp ce servesc principala masa a zilei. Cu cei 6% romani care consuma bauturi spirtoase la masa de pranz ocupam primul loc la acest capitol, la o distanta semnificativa de bulgari (3%) sau de rusi (2%).
Romanii gatesc rar. De fapt, romancele.
In gospodariile din Romania se gateste in medie in 5 zile din cele 7 ale saptamanii, medie scazuta in comparatie cu celelalte tari participante la studiu. Cum nu credem ca acest scor se datoreaza iesirilor la restaurant sau mancarurilor semi-preparate, concluzionam ca media scazuta se datoreaza in principal gatitului pentru mai multe zile, lucru demonstrat si de alte studii pe care le-am realizat pe aceasta tema. Doar in 43% din gospodarii se gateste in fiecare zi, iar in 35% dintre acestea se gateste o data la 2 zile. In mediul urban gatitul o data la 2 zile este preferat in mai multe gospodarii decat in mediul rural (39% fata de 27%).
In principal, aceasta sarcina cade in responsabilitatea femeilor (in special a celor intre 30 si 54 de ani), doar in 9% dintre gospodariile din Romania gatitul fiind realizat de catre un barbat. Situatia este asemanatoare in Europa de Est si Centrala. tarile in care ai cele mai multe sanse sa gasesti barbati gatind in bucatarie sunt Danemarca, Anglia, Finlanda, Olanda si Statele Unite, unde in peste un sfert din gospodarii barbatii sunt cei care se ocupa preponderent de gatit.
International – Sarcina dificila de a scapa de kilogramele in plus
Nuremberg/Frankfurt, 6 Ianuarie 2006 – Doi din zece europeni sau americani au incercat sa slabeasca urmand o dieta cel putin o data in ultimii doi ani. Numai unul din 3 a reusit. In conformitate cu studiul “Dietele, mancarurile traditionale si gatitul” realizat de GfK Custom Research Worldwide la cererea Wall Street Journal Europe majoritatea celor care s-au decis sa urmeze o dieta nu a reusit sa-si atinga scopul.
Unul din patru americani, unul din cinci vest europeni si una din zece persoane din Europa Centrala si de Est au inceput o dieta in ultimii doi ani, dorind sa scape de kilogramele in plus. Una din doua persoane a declarat ca nu si-a atins scopul sau ca a renuntat dupa cateva zile de dieta. Numai aproximativ unul din trei europeni si mai putin de unul din patru americani au raspuns ca dieta a avut succes.
Comportamentul difera in mare masura de la o tara la alta. Numarul finlandezilor si olandezilor interesati de silueta lor este peste medie, 36% dintre finlandezi si 32% dintre olandezi declarand ca au inceput o dieta in ultimii doi ani. Proportia persoanelor care isi doresc sa inceapa o dieta este peste medie in Olanda, dar acelasi lucru poate fi spus si despre proportia celor care nu reusesc sa tina o dieta: aproximativ sase din zece olandezi care au intentionat sa slabeasca nu au reusit. Acelasi lucru este valabil si pentru germani (66%), cehi (65%) si francezi (63%).
In Anglia si SUA, numarul celor care sunt dispusi sa depuna efort pentru silueta este de asemenea peste medie (27%). Nu se poate spune acelasi lucru despre populatia din Centrul si Estul Europei: numai unul din zece a declarat ca a inceput o dieta in ultimii doi ani. Germanii (13%), austriecii (15%) si spaniolii (15%) au aratat un entuziasm scazut pentru diete.
Femeile mai interesate de greutate decat barbatii.
In general, femeile au tendinta sa-si urmareasca evolutia greutatii mai mult decat barbatii. Procentajul femeilor din Vestul Europei care au inceput un program de dieta in ultimii doi ani (28%) este dublu fata de cel al barbatilor din aceeasi regiune. La fel, in SUA au inceput o dieta una din trei femei insa numai unul din cinci barbati.
Inca o data, finlandezii si olandezii sunt peste medie: aproape 50% dintre femeile din Finlanda si Olanda au vrut sa slabeasca in ultimii doi ani. Acelasi lucru este adevarat pentru aproximativ 33% dintre femeile din Suedia, Marea Britanie si Statele Unite. Procentul de femei ale caror eforturi de a tine o dieta au esuat este mai mare in Olanda (61%) si in Statele Unite (63%), comparativ cu alte tari. Privind comparativ situatia din Centrul si Estul Europei, femeile din Republica Ceha ies in evidenta, cu o proportie peste medie de 25% care au raspuns ca au facut ceva pentru a scadea in greutate. Procentajul femeilor care declara ca dieta lor nu a avut succes si au renuntat la ea este cel mai mare in Republica Ceha (73%), urmat de cel al Ungariei (62%).
Dintre barbati, finlandezii sunt in mod deosebit preocupati de greutatea corporala, 27% exprimandu-si dorinta de a urma o dieta. Ei sunt indeaproape urmati de cetatenii Statelor Unite, unde acelasi lucru este valabil pentru 21% dintre barbati. Barbatii din Bulgaria si Rusia sunt impotriva dietei: numai 3% din barbati in fiecare dintre aceste tari au intentionat sa piarda din greutate angajandu-se intr-o dieta in ultimele 24 de luni. In Europa Vestica, barbatii germani sunt cei mai putin doritori de diete iar austriecii sunt la fel de refractari, numai 6% si respectiv 8% declarand ca au inceput o dieta in perioada investigata.
Mancarurile din Statele Unite - cele mai bogate in calorii.
Studiul a relevat de asemenea ca in afara de numarul mare de persoane care sunt doritoare sa urmeze o dieta in SUA, multi americani considera ca mancarea lor este bogata in calorii. Patru din zece americani si un procent la fel de mare de europeni sunt de aceeasi parere. Majoritatea suedezilor (76%), francezilor (62%) si finlandezilor (61%) sunt de parere ca mancarea americana este bogata in calorii. O treime din populatia Europei Centrale si de Est considera ca propria mancare traditionala este plina de calorii, in timp ce numai o cincime declara ca aceasta afirmatie este adevarata pentru mancarea americana. Per total, majoritatea respondentilor considera ca mancarea asiatica este putin probabil sa ingrase.
Italienii iubesc produsele proaspete.
Obiceiurile in ceea ce priveste gatitul variaza mult de la tara la tara atat in Europa cat si in SUA. In medie, sase din zece gospodarii servesc mancare gatita in fiecare zi. Proportia este deosebit de mare in tarile din Sudul Europei. In Italia, de exemplu, 90% din populatie gateste in fiecare zi. Situatia este diferita pentru Olanda, Ungaria si Statele Unite, unde proportia gospodariilor in care se obisnuieste sa se consume mancare proaspat preparata in fiecare zi este de una din trei. In Europa Centrala si de Est se consuma in medie mancare gatita sase zile pe saptamana iar in SUA, cinci zile pe saptamana.
In Europa de Vest, grupul de varsta “peste 50 de ani” tinde sa gateasca in fiecare zi. Trei din patru respondenti din acest grup isi gatesc singuri sapte zile din sapte. In grupurile mai tinere, aceasta se aplica numai la aproximativ 64% dintre respondenti. Italia este o exceptie: nu exista diferente intre grupurile de varsta. Tineri sau batrani – noua din zece italieni isi gatesc singuri mancarea in fiecare zi.
Ancheta
Persoane din 20 de tari au fost intrebate despre atitudinile lor in ceea ce priveste dieta, mancarurile traditionale si gatitul. Pentru acest sudiu, care a fost comandat de catre Wall Street Journal Europe si finantat de catre GfK-Nürnberg, GfK Custom Research Worldwide a chestionat 20.795 persoane peste 15 ani din 20 de tari, in perioada Septembrie – Octombrie 2005.
Metoda de cercetare: sondaj fata in fata, in gospodarile celor intervievati. In Romania au fost chestionate 1.000 de persoane. Esantionul a fost reprezentativ la nivel national pentru populatia Romaniei cu varsta peste 15 ani. Eroarea maxima de esantionare este de ± 3%.
GfK Romania este cel mai mare institut de cercetare de piata din tara cu o cifra de afaceri in 2004 de 1,620 milioane Euro si face parte din grupul GfK care este numarul 5 in lume, ajungand la o cifra de afaceri in 2004 de 671,7 milioane Euro (fara NOP World).
Grupul GfK are mai mult de 130 de reprezentante, birouri si participari active in 63 de tari si peste 7.600 de angajati.
Pe 1 iunie 2005, GfK a cumparat grupul de cercetare de piata NOP World, de la grupul media britanic United Business Media. Cu peste 1.500 de angajati NOP care s-au alaturat GfK, Grupul si-a extins considerabil echipa de cercetare de piata si expertii pe probleme de marketing. NOP World si Grupul GfK au inregistrat vanzari cumulate de aproape un miliard de Euro in 2004.
Activitatile Grupului GfK sunt impartite in cinci segmente: Cercetare Ad Hoc (Custom Research), Media, Cercetare continua pentru bunuri de larg consum (Consumer Tracking), Sanatate (HealthCare), Cercetare continua pentru bunuri electronice si electrocasnice (Retail and Technology). |
| | |
|
|
