Aproape jumătate dintre români sunt nemulţumiţi de sistemul de învăţământ
Persoanele cu educaţie superioară sunt mai înclinate să aibă o atitudine critică faţă de învăţământul românesc actual şi faţă de modul în care a evoluat în ultimii 15 ani. Dintre ele, 60% sunt nemulţumite şi 74% consideră că şcoala are o calitate mai scăzuta decât în trecut.
Cei care sunt acum elevi sau studenţi au o părere mai bună decât restul românilor despre sistemul în care învaţă: doar 24% sunt nemultumiţi de acest sistem, restul tinzând să fie neutri (47% nu sunt nici multumiţi, nici nemultumiţi, iar 9% nu au o opinie). Pe de altă parte, dintre ceilalţi, cei mai critici sunt românii care au făcut şcoala în anii ’50-’70 (au vârsta între 45 şi 64 de ani), iar acum nu au în gospodărie copii de şcoală: 51% sunt nemultumiţi, iar 67% consideră că şcoala românească are o calitate mai scăzută decât în trecut.
Studiul a analizat şi părerea românilor în legătură cu mai multe aspecte concrete ale sistemului de învăţământ: numărul de materii, de ore de şcoală şi de teme pentru acasă, manualele (cantitatea de informaţie şi limbajul în care sunt scrise), numărul de examene naţionale, corectitudinea evaluării elevilor, nivelul de pregătire şi de motivare al profesorilor, sistemul de predare şi utilitatea lucrurilor învăţate la şcoală.
Este de remarcat faptul că aproximativ un sfert dintre români nu şi-au format nicio opinie în legătură cu majoritatea acestor aspecte.
În legătură cu personalul didactic, 15% din românii cu vârsta peste 15 ani nu au o opinie clară. Dintre ceilalţi, 52% consideră că profesorii sunt în general bine pregătiţi, iar 49% îi percep motivaţi să ajute elevii să înveţe.
Un alt aspect al sistemului de învăţământ este orientarea către pregatirea elevilor pentru viaţa care îi aşteaptă după şcoală. În acest context o treime dintre români consideră că elevii primesc suficiente sfaturi pentru orientarea lor profesională, iar jumătate sunt de părere că majoritatea lucrurilor învăţate la şcoală le vor fi utile elevilor mai târziu în viaţă.
O treime din respondenţii studiului GfK consideră că sistemul românesc de învăţământ încurajează învăţatul pe dinafară. Totuşi, un număr aproximativ egal consideră că elevii sunt încurajaţi să aibă păreri proprii.
Cele mai importante materii în opinia românilor sunt limba şi literatura română, matematica şi o limbă străină; aproape trei sferturi au ales aceste materii printre primele 10 pe care le consideră de bază. Urmează istoria şi geografia, selectate de două treimi din populaţie, după care educaţia fizică şi biologia, considerate importante de aproape jumătate.
Utilizarea calculatorului a fost şi ea considerată importantă de 39% din români. Este vorba despre utilizarea diferitelor softuri (pentru procesarea textelor sau tabelelor, e-mail, browsere web, programe pentru desen, prelucrare poze, design web etc.) şi nu despre programare. Programarea software a fost selectată printre materiile de bază de doar 18% din populaţie.
Informaţiile provin dintr-un studiu GfK România realizat în luna septembrie 2009, cu un eşantion de 1000 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste.
Grupul GfK
GfK România este cel mai mare institut de cercetare de piaţă din România, cu o cifră de afaceri de 9.1 milioane euro în 2008.
Înfiinţat în 1934, Grupul GfK este, astăzi, după zeci de ani de experienţă şi inovaţie, unul dintre liderii mondiali în domeniul cercetărilor de piaţă, cu 130 reprezentanţe, birouri şi participări active în peste 90 de ţări şi aproximativ 10.000 de angajaţi. Activităţile Grupului GfK sunt împărţite în trei segmente: Cercetare Ad Hoc (Custom Research), Cercetare continuă pentru bunuri electronice şi electrocasnice (Retail and Technology) şi Media. Pentru informatii suplimentare, vizitati website-ul nostru: www.gfk-ro.com
