Cea mai importantă zi din an.

Studiul a fost realizat de către GfK România în aprilie 2006 şi a cercetat percepţia românilor în ceea ce priveşte importanţa diferitelorsărbători din an, cu sau fără semnificaţie religioasă, precum şiobiceiurile românilor legate de Sărbătorile de Paşte, de Postul Mare,de noaptea Învierii şi de locaţia aleasă pentru sărbătorirea acestora.

Semnificaţia şi importanţa sărbătorilor la români

Cea mai importantă zi din an s-a dovedit a fi, pentru aproximativ otreime din respondenţi, propria zi de naştere, urmată îndeaproape de Învierea Domnului – Ziua de Paşte şi Naşterea Domnului – Crăciunul.

Alte zile din an considerate importante de către români sunt zilele denaştere ale altor membri ai familiei (în special ale copiilor) şi zileleonomastice.
Situaţia diferă de la o regiune istorică la alta. Astfel, în Banat, Crişana,Maramureş şi Muntenia cea mai importantă zi este Paştele, urmatăîndeaproape de Crăciun. De cealaltă parte, în regiuni precum Moldova,Ardeal, Dobrogea, Oltenia şi în capitala ţării, Bucureşti, cea maiimportantă zi din an este ziua de naştere.

Peste 80% din respondenţi au ales Paştele şi Crăciunul ca fiind celemai importante sărbători din an şi aproximativ 90% în cazul în care facem referire numai la sărbătorile religioase. Diferenţe semnificativeîn preferinţa pentru Paşte sau Crăciun apar între diferitele segmentede vârstă. Astfel, până la vârsta de 24 de ani sărbătoarea religioasăcăreia i se acordă cea mai mare importanţă este Crăciunul (6 din 10respondenţi cu vârsta sub 25 de ani aleg Crăciunul), în timp cevârstnicii acordă o valoare mai mare Paştelui (aprox. 6 din 10respondenţi cu vârsta peste 55 de ani aleg Paştele).

Sărbătorile de Paşte la români

Postul Mare. Doar 12% dintre români intenţionează să ţinăpost pe toată perioada Postului Mare.
Doar 12% dintre persoanele intervievate au declarat că vor ţine postpe toată perioada Postului Mare. Aproape de trei ori mai mulţi nu vor ţine post deloc în această perioadă, iar 53% vor ţine post fie doar înanumite zile, fie doar în Săptămâna Mare.

Femeile sunt cele care respectă în cel mai mare număr întreg postul.
Astfel 16% dintre femei vor ţine întreg postul, într-o proporţiesemnificativ mai mare decât în cazul bărbaţilor – doar 1 din 10 dintreaceştia vor ţine post pe toată perioada Postului Mare. Aproximativ ocincime dintre romanii cu vârsta peste 65 de ani au declarat căintenţionează să ţină întreg postul, în timp ce mai putin de 6% dintreadulţii cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani intenţionează săconsume doar alimente de post în această perioadă. Faţă de anultrecut, numărul românilor care intenţionează să ţină întreg postul ascăzut cu 2 puncte procentuale.

Diferenţe semnificative există atât între mediul urban şi rural cât şiîntre diferitele regiuni istorice ale ţării. Asa cum era de aşteptat,numărul persoanelor din mediul urban care au declarat că nuintenţionează să ţină post deloc (peste 40%), este semnificativ maimare decât numărul persoanelor din mediul rural (aprox. 27%). Unsfert dintre moldoveni intenţionează să ţină post pe toată perioadaPostului mare, fiind în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte postul – la polul opus se află Oltenia, unde doar 3% dintre persoaneleintervievate au declarat acelaşi lucru.

Sărbătorirea Paştelui şi a nopţii de Înviere.
La fel ca şi anul trecut aproape 9 din 10 români intenţionează săpetreacă Sărbătorile de Paşte acasă. 10% le vor sărbători în altălocalitate, la rude sau la prieteni şi doar 1% se vor deplasa la omănăstire pentru a sărbători Sfintele Paşti.72% dintre români intenţionează să meargă la biserică în noaptea de
Înviere. Cei care doresc să rămână acasă sunt în principal cei învârstă. 8 din 10 tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani vorsărbători Învierea Domnului într-o biserică, acest segment de vârstăavând cea mai mare prezenţă în biserici în noaptea de Înviere şi în2005.

Referitor la diferenţele dintre regiunile istorice, moldovenii sunt ceicare vor avea cea mai mare prezenţă în biserici în noaptea de Înviere(83%), aceştia fiind în fruntea clasamentului şi în ceea ce priveştepostul, în timp ce Bucureştenii vor avea cea mai scăzută prezenţă(60%).

Orăşenii sunt la fel de conştiincioşi ca şi cei din mediul rural în ceea cepriveşte participarea la ceremoniile bisericeşti din noaptea de Înviere.

Ancheta

Datele au fost colectate în luna Martie, 2006.

Metoda de cercetare: sondaj faţă în faţă în gospodările celorintervievaţi. Au fost chestionate 1.000 de persoane. Eşantionul a fostreprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României cu vârstapeste 15 ani. Eroarea maximă de eşantionare este de ± 3%